17 state din zona euro şi cel puţin alte şase non-euro, printre care şi România, s-au înţeles să încheie un acord interguvernamental pentru consolidarea disciplinei fiscale, un pas necesar pentru credibilitatea blocului comunitar în lupta cu criza. Bugetele naţionale vor fi supervizate la nivel european, iar statele care se îndatorează excesiv vor fi sancţionate automat. Detaliile planurilor vor fi definitivate azi, în a doua zi a summitului.
România se află printre ţările care vor adera la un acord interguvernamental, limitat la 23 sau 25 de state membre UE (din 27), care prevede reguli pentru consolidarea disciplinei bugetare.
Ideea unui acord interguvernamental a fost singura soluţie pentru deblocarea situaţiei, în condiţiile în care, după 10 ore de discuţie, Marea Britanie şi Ungaria au decis să nu susţină o modificare radicală a tratatului UE.
Este prevăzut de asemenea să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.
"Imediat ce Comisia Europeană declară că un stat membru depăşeşte nivelul de 3 la sută, vor fi consecinţe automate, cu excepţia cazului în care Consiliul (printr-un vot al statelor zonei euro) decide altceva, cu majoritate calificată", potrivit textului. "Circumstanţe excepţionale" pot fi "luate în calcul".
Mulţi comentatori au indicat că noile reguli semnifică practic o cedare a suveranităţii naţionale. Leonard Orban, ministrul român al Afacerilor Europene a avut o explicaţie mai diplomatică.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/summitul-pentru-evitarea-apocalipsei-romania-e-gata-sa-adere-la-noua-europa_893874.html#ixzz1g3uqLaFu
România se află printre ţările care vor adera la un acord interguvernamental, limitat la 23 sau 25 de state membre UE (din 27), care prevede reguli pentru consolidarea disciplinei bugetare.
Ideea unui acord interguvernamental a fost singura soluţie pentru deblocarea situaţiei, în condiţiile în care, după 10 ore de discuţie, Marea Britanie şi Ungaria au decis să nu susţină o modificare radicală a tratatului UE.
"Pentru că nu s-a ajuns la unanimitate între statele membre UE, s-a decis să le adoptăm printr-un acord interguvernamental care va fi semnat în martie, sau mai devreme. Obiectivul rămâne să includem aceste chestiuni în tratatele Uniunii cât mai urgent. Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România şi-au exprimat intenţia de a se alătura procesului. Şefii de stat sau de guvern din Cehia şi Suedia îşi vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie", se arată într-un comunicat al Consiliului.
La câteva ore după comunicatul Consilului, Irlanda a mai dat o lovitură unei Europe şi-aşa divizate, anunţând că ar putea fi nevoită să supună decizia participării la acordul interguvernamental unui referendum.
Potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, "compactul fiscal" european va presupune un angajament din partea statelor participante la un control fiscal solid, introducerea acestuia în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Partajarea suveranităţii
Acordul prevede că fiecare stat din zona euro va trebui să adopte o "nouă regulă bugetară" la "nivel constituţional sau echivalent", care să afirme că bugetul naţional "trebuie în principiu să fie la echilibru", potrivit Mediafax, care citează AFP.
Comisia Europeană va trebui să definească principiile acestei "reguli de aur", preţuită de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care nu a reuşit însă să impună adoptarea ei în Franţa.
"Curtea de Justiţie va avea autoritate pentru a verifica transpunerea acestei reguli la nivel naţional", adaugă proiectul de comunicat.
Partajarea suveranităţii
Acordul prevede că fiecare stat din zona euro va trebui să adopte o "nouă regulă bugetară" la "nivel constituţional sau echivalent", care să afirme că bugetul naţional "trebuie în principiu să fie la echilibru", potrivit Mediafax, care citează AFP.
Comisia Europeană va trebui să definească principiile acestei "reguli de aur", preţuită de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care nu a reuşit însă să impună adoptarea ei în Franţa.
"Curtea de Justiţie va avea autoritate pentru a verifica transpunerea acestei reguli la nivel naţional", adaugă proiectul de comunicat.
Este prevăzut de asemenea să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.
"Imediat ce Comisia Europeană declară că un stat membru depăşeşte nivelul de 3 la sută, vor fi consecinţe automate, cu excepţia cazului în care Consiliul (printr-un vot al statelor zonei euro) decide altceva, cu majoritate calificată", potrivit textului. "Circumstanţe excepţionale" pot fi "luate în calcul".
Mulţi comentatori au indicat că noile reguli semnifică practic o cedare a suveranităţii naţionale. Leonard Orban, ministrul român al Afacerilor Europene a avut o explicaţie mai diplomatică.
Summitul istoric şi dorinţa lui Băsescu
"Acesta este un summit care va rămâne în istorie", a declarat azi dimineaţă preşedintele francez Nicolas Sarkozy. "Am fi preferat să reformîm tratatele la nivelul UE 27. Acest lucru nu a fost posibil ţinând cont de poziţia prietenilor noştri britanici. Prin urmare, decizia se va lua în cadrul unui acord interguvernamental", a spus şeful statului francez.
Preşedintele român exprimase ieri seară, la summitul partidului Popular European, o poziţie similară. "Soluţia pentru actuala criză este să rămânem uniţi. Să rămânem 27 de membri în UE, şi nu 17, cât are zona euro", a spus preşedintele Băsescu.
Oficialii români şi-au exprimat în mai multe rânduri temerea că într-o Europă cu două viteze, România ar putea rămâne departe de zona de decizie.
Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat mulţumirea vizavi de acordul obţinut. "Cred că, după negocieri de durată, acesta este un rezultat foarte important, pentru că am învăţat din greşelile trecutului şi pentru că în viitor vom avea decizii obligatorii, reguli obligatorii, mai multă influenţă a Comisiei, mai multă comunitate şi o mai mare coerenţă", a spus Merkel.
"Acesta este un summit care va rămâne în istorie", a declarat azi dimineaţă preşedintele francez Nicolas Sarkozy. "Am fi preferat să reformîm tratatele la nivelul UE 27. Acest lucru nu a fost posibil ţinând cont de poziţia prietenilor noştri britanici. Prin urmare, decizia se va lua în cadrul unui acord interguvernamental", a spus şeful statului francez.
Preşedintele român exprimase ieri seară, la summitul partidului Popular European, o poziţie similară. "Soluţia pentru actuala criză este să rămânem uniţi. Să rămânem 27 de membri în UE, şi nu 17, cât are zona euro", a spus preşedintele Băsescu.
Oficialii români şi-au exprimat în mai multe rânduri temerea că într-o Europă cu două viteze, România ar putea rămâne departe de zona de decizie.
Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat mulţumirea vizavi de acordul obţinut. "Cred că, după negocieri de durată, acesta este un rezultat foarte important, pentru că am învăţat din greşelile trecutului şi pentru că în viitor vom avea decizii obligatorii, reguli obligatorii, mai multă influenţă a Comisiei, mai multă comunitate şi o mai mare coerenţă", a spus Merkel.
Bani pentru salvarea statelor cu probleme
În cele zece ore de discuţii din noaptea de joi spre vineri, liderii europeni au mai luat cîâteva decizii importante pentru ţările care întâmpină probleme financiare.
Mecanismul European de Stabilitate (ESM), un fond permanent de salvare a ţărilor cu mari datorii, va intra în vigoare în 2012 şi va avea o capacitate financiară de 500 de miliarde de euro.
Germania este cea care a dorit limitarea sumei şi tot Germania este cea care s-a opus acordării unei licenţe bancare pentru ESM, aşa cum ar fi dorit preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Statele membre s-au mai înţeles să furnizeze FMI, prin intermediul împrumuturilor bilaterale, 200 de miliarde de euro, bani pe care instituţia îi va folosi pentru susţinerea ţărilor cu probleme.
150 de miliarde de euro vor veni de la statele membre euro.
În cele zece ore de discuţii din noaptea de joi spre vineri, liderii europeni au mai luat cîâteva decizii importante pentru ţările care întâmpină probleme financiare.
Mecanismul European de Stabilitate (ESM), un fond permanent de salvare a ţărilor cu mari datorii, va intra în vigoare în 2012 şi va avea o capacitate financiară de 500 de miliarde de euro.
Germania este cea care a dorit limitarea sumei şi tot Germania este cea care s-a opus acordării unei licenţe bancare pentru ESM, aşa cum ar fi dorit preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Statele membre s-au mai înţeles să furnizeze FMI, prin intermediul împrumuturilor bilaterale, 200 de miliarde de euro, bani pe care instituţia îi va folosi pentru susţinerea ţărilor cu probleme.
150 de miliarde de euro vor veni de la statele membre euro.
Statele care participă la acordul interguvernamental: Germania, Franţa, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/summitul-pentru-evitarea-apocalipsei-romania-e-gata-sa-adere-la-noua-europa_893874.html#ixzz1g3uqLaFu
