Biserica-Chipul Bisericii de la sfârşitul veacurilor

În convorbirile sale, Staretul Nectarie nu o dată a prevestit timpurile grele care aveau să vină curând, pregătindu-şi fiii duhovnicesti pentru încercările viitoare. Cu mult timp înainte de revoluţie (1917), Domnul i-a descoperit vederea catastrofei ce avea sa fie. Odată, Părintele Nectarie i-a destăinuit lui Serghie Nilus că cineva dintre călugari (nu el însuşi) a avut un vis deosebit. Era ca şi cum mergea spre Uşile Împărăteşti, iar acolo i se arătă imaginea fiarei apocaliptice. Monstrul şi-a schimbat de trei ori înfăţişarea, rămânând însă aceeaşi fiară.

Chiar dupa revoluţie, Stareţul Nectarie a povestit această vedenie, pe care o avusese un monah cu mult timp înainte de răzmeriţă. Şezând în pridvorul chiliei sale el a văzut deodată că totul a dispărut: şi casele, şi copacii şi în locul lor, până la cer, şiruri de sfinţi; iar între rândul de sus şi cer rămăsese un spaţiu foarte mic. Şi monahului i s-a descoperit că atunci când acest spaţiu se va umple va veni sfârşitul lumii. „Iar spaţiul era deja foarte mic", a spus Stareţul.

Devreme, încă din 1910, Nilus a consemnat alte cuvinte prooroceşti ale Stareţului despre ceea ce văzuse în vis:

Acest vis a durat aproape toată noaptea, spunea Părintele Nectarie. Nu pot să vă relatez toate detaliile, căci ar dura prea mult. Iată principalul: vad o câmpie imensa, unde are loc o bătălie cumplită între nenumărate gloate de apostaţi (antihrişti) şi o mică oaste de creştini. Toţi apostaţii sunt foarte bine înarmaţi şi duc lupta după toate regulile ştiinţei războiului; creştinii sunt însă fără arme. Eu, cel puţin, nu văd la ei nici o armă. Şi deja se poate ghici, spre îngrozirea mea, deznodământul acestei lupte inegale: survine momentul biruinţei totale a gloatelor de apostaţi, deoarece dintre creştini nu a mai rămas aproape nimeni.

Îmbrăcaţi sărbătoreşte, apostaţii, împreuna cu soţiile şi copiii lor triumfă şi deja sărbătoresc victoria... Deodată, un grup neînsemnat de creştini, printre care sunt femei şi copii, execută un atac neaşteptat împotriva apostaţilor şi într-o clipă imensa câmpie de luptă se acoperă de trupurile oştii atee şi toată nenumărata adunătură este nimicită şi, pe deasupra, spre uimirea mea, fără ajutorul vreunei arme. Şi l-am întrebat atunci pe un ostaş creştin, ce stătea lângă mine:

- Cum aţi putut înfrânge această nenumărată oaste?

- Dumnezeu ne-a ajutat! a fost răspunsul.

- Dar cu ce? întreb eu. Doar nu aţi avut nici un fel de arme.

- Cu ce s-a nimerit, a răspuns oşteanul.

Cu aceasta s-a sfârsit visul meu, a încheiat Stareţul.

Când un frate a fost certat de faţă cu Părintele Nectarie pentru pasiunea sa de a aduna cărţi, acesta, spre tulburarea multora, l-a încurajat: „Curând va fi o foamete de cărţi duhovniceşti, nu se vor putea procura cărţi duhovniceşti. Este bine că el îşi face o bibliotecă duhovnicească, o comoară duhovnicească. Ea va fi foarte, foarte folositoare".

Şi mai departe a povestit despre vedenia catastrofei, descoperită vederii lui duhovniceşti: „Timpurile grele vin chiar acum. În lume a sosit numărul sase şi vine numărul şapte. Vine veacul tăcerii. Vei tăcea, vei tăcea, spunea Stareţul şi lacrimile i se rostogoleau pe obraji... şi iată, Măria Sa (Sf. Împărat Nilolae al II-lea) nu va mai fi el însuşi, câte umilinţe va îndura... Anul 1918 va fi şi mai greu: Măria Sa şi toată familia vor fi ucişi. Da, acest împărat va fi mare mucenic", confirmă el.

Staretul s-a dus la el în chilie şi vreun ceas şi jumătate s-a rugat acolo. După rugăciune a ieşit concentrat, a luat de mâna pe fiul său duhovnicesc şi i-a zis: „Eu ştiu foarte multe despre tine, dar nu orice cunoştintă îţi va fi de folos. Va veni foamete, vei flămânzi... va veni timpul când şi mânăstirea noastră va fi distrusă. Şi atunci cred că voi veni şi eu în sat la voi. Atunci să mă primiţi, pentru dragostea lui Hristos. Să nu mă refuzaţi. Nu voi avea unde să mă duc". (partea asta îţi frânge inima).

Nina D., prin anii ‘20, l-a întrebat pe Stareţul Nectarie:

- Se spune ca toate semnele celei de A Doua Veniri s-au împlinit...

- Nu, nu toate, - a raspuns Părintele. Desigur şi cei ce au o vedere simplă observă că multe se împlinesc, dar celor duhovniceşti li se descoperă mai înainte. Biserica era un cerc imens în întreg orizontul, iar acum este un cerculeţ. Iar în ultimele zile înainte de venirea lui Hristos ea îşi va pastra acest chip: un singur episcop ortodox, un singur preot ortodox, un singur mirean ortodox. Eu nu îţi spun că nu vor mai fi biserici, dar Ortodoxia se va păstra doar în acest chip. Tu ia aminte la aceste cuvinte, şi înţelege că aşa va fi în întreaga lume.

Şi monahia Nectaria l-a întrebat pe Stareţ despre sfârsitul lumii. El a răspuns:

- De ce mă întrebaţi pe mine, cel cu minte mărginită? - mergeţi la monahii din Optina. Sunt oameni care se ocupă cu cercetarea semnelor sfârşitului lumii, dar nu se îngrijesc de sufletele lor. Oamenii nu au nici un folos dacă ştiu timpul celei de A Doua Veniri. „Privegheaţi şi vă rugaţi" (Matei 26:41), a spus Mântuitorul. Înseamnă, deci, că nu trebuie să ghicim evenimentele. La timpul lor toate vor fi descoperite. Toate acestea vor fi, dar acestea sunt o mare taină. În zilele lui Noe, Dumnezeu, timp de o sută de ani, a spus că va fi potopul, dar oamenii nu au crezut, nu s-au pocăit, şi dintr-o mulţime de oameni s-a găsit doar un singur drept cu familia lui. Aşa va fi şi la venirea Fiului Omului (Matei 24:37).

Mulţi, cunoscând darul proorocesc al Părintelui, îl întrebau: „Ce ne aşteaptă pe noi?" Stareţul Nectarie raspundea: «Sfântul Serafim a prevăzut revoluţia şi schisma (dezbinarea) bisericească, dar spunea: Dacă în Rusia se vor păstra doar câţiva credincioşi ortodocşi, Dumnezeu o va milui; iar noi avem astfel de drepţi. Oamenii aveau presimţirea unor catastrofe sociale. Toate acestea se simt prin instinct, precum furnicile. Dar credincioşii nu au pricini să se teamă, căci pe ei îi ocroteşte harul.

În ultimele timpuri, credincioşilor li se vor întâmpla aceleaşi lucruri care li s-au întâmplat Apostolilor înainte de Adormirea Maicii Domnului. Fiecare credincios, oriunde ar fi, va fi adus pe nori în Corabia-Biserică. Doar cei ce se vor afla în ea vor fi mântuiti».

Şi nu o dată repeta: «Ţineţi cu tărie Ortodoxia... Noi traim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: „Vai de cei ce trăiesc!" - înainte de venirea lăcustelor. „Istoria ne arata ca Dumnezeu conduce popoarele şi dă lecţii de morală întregii lumi". Viata socială se masoară cu anii, secolele, mileniile, dar principalul este: „A fost dimineaţă, a fost seară, ziua întâi" (Facerea 1:5).

„Va veni ziua rugăciunilor - învăţa Stareţul pe fiii săi duhovniceşti. În timp ce lucrezi, spune rugăciunea lui Iisus: mai întâi cu buzele, apoi cu mintea, apoi ea singură trece în inimă".

Şi le dădea o rugăciune compusă de el însuşi, pe care le poruncea să o înveţe pe de rost: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Care vei veni să judeci viii şi morţii, miluieşte-ne pe noi păcătoşii, iartă căderile noastre în păcat din aceasta viată şi ne acoperă pe noi de faţa antihristului în pustia tainică a mântuirii Tale". Şi făcea o observaţie: „Cele mai grele dureri ale noastre sunt asemenea întepăturilor insectelor, în comparaţie cu durerile veacului ce va să fie".

Despre viitorul Rusiei prezicea că peste ani de încercari ea se va trezi şi nu va fi bogată materialiceşte, dar va fi bogată cu duhul, şi la Optina vor fi din nou şapte luminători, şapte stâlpi. Cu puţin timp înainte de revoluţie, Stareţul îi spunea lui Serghei Nilus: „Atâta timp cât se mai păstrează la Optina stăreţismul făgăduinţele lui se vor împlini. Când vor pecetlui „bordeiele" stăreţeşti şi vor pune lacăte la uşi, atunci te vei putea aştepta la toate".

Şi iată ca acele timpuri au venit...


toaca.md

Auto-Primele imagini oficiale cu Hyundai i40

În sfârşit, coreenii ne arată primele imagini oficiale cu noul model Hyundai i40. Care nu este omologul lui Sonata, ci e un break dedicat europenilor. Premiera mondială, la Salonul Auto Geneva 2011.


Cu adevărat remarcabil la aceste prime poze oficiale cu noul Hyundai i40 este că maşina arată în realitate la fel de promiţător ca în schitele pe care Hyundai le-a dat publicităţii acum ceva vreme. Cel puţin prin prisma aspectului, Hyundai i40 vrea clar să bulverseze segmentul breakurilor de clasă medie de pe Bătrânul Continent.



Dacă ne uităm la centura mediană, unde muchia ventrală este creionată într-un mod ascendent spre spate, este clar că i40 este derivat din coupe-ul cu patru uşi de pe piaţa nord-americană, noua generaţie Hyundai Sonata . Însă partea frontală a maşinii este altfel desenată, pentru a-i impune maşinii un stil mai sobru, mai european.
Farurile alungite şi bosajele bine conturate ale roţilor fac din Hyundai i40 un concurent direct pentru Mazda 6 Combi , de exemplu, în timp ce spatele încearcă să rivalizeze chiar cu Volvo V60 , ca dinamism. Totodată, reuşeşte să combine atât un stil original, cât şi un caracter practic foarte bun, datorită unui hayon de dimensiuni foarte generoase, care "muşcă" serios din spoiler.

Oficial, pentru Hyundai i40 este confirmat noul motor diesel common-rail de 1,7 litri, despre care ştim în acest moment doar că afişează emisii CO2 foarte reduse, de 113 g/km. Celelalte motoare urmează să fie anunţate cu ocazia Salonului Auto Geneva 2011, dar nu ne aşteptăm la surprize, fiind destul de clar că vorbim despre aceleaşi agregate de sub capota SUV-ului ix35.

Coreenii se mai laudă cu un nivel foarte bun de echipare, i40 urmând a beneficia de câteva dotări în premieră pentru acest segment: scaune spate încălzite, volan încălzit sau un sistem inovativ de dezaburire automată a parbrizului.

Toate detaliile şi imaginile cu noul Hyundai i40 urmează să fie făcute publice în curând.

promotor

Primele imagini cu Windows 8. VEZI FOTO

O serie de imagini cu designul Windows 8 au fost "capturate" şi publicate de un site chinezesc.



Desi imaginile nu dezvăluie mare lucru despre viitorul sistem de operare al Microsoft, cert este faptul că realizarea sa este într-un stadiu avansat şi nu va mai dura foarte mult până la lansarea oficială, scrieThe Next Web, citând Win7China.

Primul lucru pe care îl putem observa din screenshot-urile de mai jos este că taskbar-ul Windows8 este identic cu cel de la Windows 7.

De asemenea, este vizibilă şi o nouă icoană (cea ilustrată cu ajutorul sageţii) care presupune integrarea Windows Live.

Aceeaşi sursă susţine că este aşteptat ca în curând să fie dezvăluite şi alte detalii despre cel mai nou sistem al Microsoft.

Potrivit zvonurilor din presa internaţională, Windows 8 ar putea veni cu următoarele elemente noi:

• Reducerea timpului de instalare până la de două ori şi jumătate comparativ cu Windows 7. Acest lucru presupune o îmbunătăţire evidentă şi a timpului pentru booting, închidere, etc.

• Windows 8 va permite recunoaşterea facială prin cameră Web sau prin Kinect.

• Înfiinţarea unui nou buton, şi anume: Push button reset. Acesta va permite revenirea la starea fresh a sistemului de operare de după instalare, fără pierderea setărilor personalizate sau a datelor utilizatorului.

money.ro

Un oraş subteran a fost descoperit în centrul Bucureştiului

Parcarea subterană de la Universitate ar putea fi mai mică cu 30 de locuri Lucrările la parcarea subterană de la Universitate vor putea fi reluate cel mai devreme pe 1 aprilie.

"Săpătura arheologică s-a terminat. Pe 25 martie se întruneşte Comisia de descărcare arheologică. Atunci se va hotărî dacă se păstrează zidurile fostei biserici sau vor fi expuse în altă parte. În cazul în care se vor păstra, atunci parcarea va fi mai mică cu 30 de locuri. 10 la sută din zidurile fostei biserici s-au descoperit pe amplasamentul parcării subterane, iar 90 la sută sunt pe traseul viitoarei linii de metrou care va duce în Drumul Taberei", a declarat, pentru Gândul, viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu.

Imediat după ce au început săpăturile pentru viitoarea parcare subterană, muncitorii au dat peste schelete umane, ziduri şi două conducte de apă, toate datând din secolele 18 şi 19. Specialiştii municipalităţii susţin că ce au găsit arheologii nu sunt vestigii suficient de bine conservate şi reprezintă istorie chiar şi pentru ei.

realiatatea

Foto - 34 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Ascultă zgomotul groazei din acele momente

4 martie 1977, o zi neagră în istoria României. Cutremurul a lovit fără să anunţe. Mii de oameni au fost prinşi sub dărâmături. 1.578 nu au mai ieşit vii. De atunci au trecut 34 de ani.

Toma Caragiu

  4 martie 1977, ora 21.22. România este zguduită de cel mai devastator cutremur din istorie. Într-un minut şi 12 secunde, 33 de clădiri din Capitală s-au transformat în ruine.
Zece mii de oameni au fost prişi sub dărâmături. Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ şi cântăreaţa Doina Badea şi-au pierdut viaţa atunci. Cutremurul a fost atât de puternic încât oraşul Zimnicea aproape a fost ras de pe faţa pământului. 

Alexandru Bocanet

Doina Badea
Bilanţul total al cutremurului de 7,2 pe Richter: 1.578 de oameni morţi şi 11.300 de răniţi.





"Momentan nu ne mai putem aştepta la un cutremur asemănător celui din 1977, pentru că seismul din Vrancea este considerat unul de suprafaţă. Aşa cum rezultă din analizele noastre făcute pe ultimii 600 de ani, următorul cutremur va fi unul de mare adâncime. Poate avea loc, dar nu acum, mult mai târziu, pentru că cea mai mică distanţă în timp între un cutremur de tip 4 martie şi un cutremur de tip 1940 sau 1802 este de circa 60 şi ceva de ani", a explicat directorul Institutului pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu.

Cât câştigă din afaceri Şerban Huidu, Mihai Găinuşă şi echipa "Cronicii Cârcotaşilor"

Firma Hodoronc-Tronc Production SRL i-a adus o avere lui Şerban Huidu, Ştefan Găinuşă a câştigat bani din firma Treosc Pleosc Production SRL, iar „Mistereţu" face bani cu firma Harcea Parcea Enternaiment SRL.



Şerban Huidu a câştigat 11, 7 milioane de lei din 2001 până în prezent, profit net, de pe urma firmei sale Hodoronc-Tronc Production SRL, la care este asociat şi administrator. Firma are ca obiect de activitate producţia cinematografică, video şi de programe de televiziune, potrivit adevărul.ro.

Huidu mai deţine firma Mangafaua Production SRL, care între anii 2003-2006 i-a adus un profit de peste un million de lei, însă în perioada 2007-2009 nu a înregistrat profit. El mai deţine firma Kiss Travel, o agenţie de turism, care a avut pierderi de 200.000 de lei în perioada 2007-2009.

Treosc Pleosc Production SRL i-a adus cei mai mulţi bani lui Mihai Găinuşă. Înfiinţată în anul 2002, societatea a avut un profit net de 4,3 milioane de lei, obiectul de acvitivate al firmei fiind activităţi de radio şi televiziune.

Trustu lu Misu, firmă înfiinţată în 2004, a avut un profit de 280.000 de lei în primii doi ani de activitate, însă în 2006 şi până la radiere firmei, în 2007, nu a înregistrat profit.

Găinuşa de Munte, firmă administrată de soţia cârcotaşului, în care este actionar Găinuşă şi firma Treosc Pleosc Production SRL, a fost înfiinţată în anul 2005 şi are ca obiect de activitate hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare.

De la înfiinţare, firma a avut un profit de aproximativ 300.000 de lei.

Codruţ Khegeş, alias Dezbrăcatu, deţine firma All Art 4 U SRL, pe care a înfiinţat-o în anul 2008, alături de soţia sa, Laura, obiectul de activitate fiind activităţi de interpretare artistica (spectacole);

Firma a avut un profit de aproximativ 115.000 de lei, în 2007-2008, dar a avut pierderi de 105.000 de lei în anul 2009.

Octavian Păscuţ, alias Mistreţu', trăieşte de pe urma firmei Harcea Parcea Enternaiment SRL, înfiinţată în anul 2003.  El a acumulat un profit de 250.000 până în anul 2009, firma desfăşurând  activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune şi producţia de filme cinematografice şi video.
realitatea

Operată de Sfântul Nectarie de Eghina

Deşi aproape contemporan cu noi, Sfântul Ierarh Nectarie este deja unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi sfinţi al românilor. Mărturii privind minunile pe care le-a făcut Sfântul în ultimii ani sunt nenumărate. Între ele povestea minunatei supravieţuiri a Mariei Manolache. Interviul cu ea şi cu soţul său Mihail a fost luat de către Danion Vasile.

- În 2001, după zece ani de stat în Grecia, la muncă, am zis să mergem acasă. Tatăl meu era foarte bolnav. Era pe moarte. La întoarcerea înapoi, am fost avertizată că n-o să ajung în Grecia. Şi nu am crezut. Am zis că nu, e imposibil să se petreacă aşa ceva. Dar mergând la graniţă, pentru prima dată ni s-a spus: „Tu treci, tu nu treci!". Până să rezolve Mihai cu actele acolo, m-am dus până la toaletă. Dar la toaletă erau alte persoane care se ocupau cu altceva, cu droguri, cu altele, şi nu trebuia să văd ce-am văzut eu în momentul acela... Nu trebuia să văd. Am motivat că n-am văzut nimic, dar ăia au zis: „Eşti nevastă de poliţai!". „Trebuie să-i luăm viaţa!" Au pus mâna pe mine şi m-au băgat într-o maşină, după aia în alta şi într-un camion mare, în care erau 46 de persoane - 6 femei şi 40 de bărbaţi, care treceau graniţa în Grecia ilegal. M-au dus prin munţii ăia, să mă omoare. M-au chinuit o săptămână.

Au început cu o lucrare demonică. Au făcut un cerc, s-au descălţat toţi, ca musulmanii, şi-au tăiat unghiile, au urinat acolo, într-o găleată. După aceea, urlau, voiau să îmi dea nume mie, şi mi-au dat un nume, ceva de musulman, nu-l mai reţin. Femeile lor făceau vrăji cu nişte lumânări negre şi cu nişte broaşte uscate. Aveau 40 de cordele, jumătate erau roşii, jumătate negre, cu capete aşa, cum e semnul de la curent, pentru pericol de moarte, cu un craniu şi cu două oase. Şi spuneau acolo să-mi dea mie nume. Au scobit pâine, miezul de la pâine, şi, pe coaja aceea de la pâine, au făcut iar craniul acela, şi aia voiau să mi-o dea mie, să mă spurce. Şi mi-au dat, dar eu, când am strigat la Domnul, am zis: „Doamne, Tu m-ai botezat cu numele Maria, să nu laşi, Doamne, să mă spurce oamenii ăştia!". Strigam cât puteam!

În timpul acela, a apărut aşa, din coaja aceea, o bucată de anafură, pe care scria Iisus Hristos NIKA, am văzut-o cu ochii mei. Şi urina aceea nu mai era urină, era agheasmă şi cu miros de busuioc atât de puternic, încât strigau: „Miroase a busuioc! Miroase a busuioc!» Mi-au dat să beau, m-au spurcat cu aia, cu forţa. Şi-n momentul când mi-au dat să beau, a început să miroase a busuioc, şi s-a făcut agheasmă pe gura mea! Agheasmă, agheasmă! Nu mai era urină, nimic, nici unghii, nimic! Agheasmă curată! Asta e prima minune pe care a facut-o Domnul cu mine!

Mi-a dat mie putere Domnul! Mi-a dat încredere că nu sunt singură. Şi-am zis: „Doamne, nu sunt nici mărturisită, nu sunt nici împărtăşită, ce fac eu acum, Doamne? Unde mă duc eu acum? Dacă mă omoară oamenii ăştia, Doamne, eu mor pentru Tine! Pentru Tine mor, Iisuse Hristoase!" Şi mi-a dat o forţă în mine şi o încredere că ceva o să iasă de acolo. Ei, au început! Nu le-a ieşit varianta asta. Unul a venit cu o cârpă şi cu un spray mare... Nu ştiu ce au vrut, ori să mă omoare direct ori să mă adoarmă şi să mă omoare mai uşor.

Altul zice: „Hai mai bine s-o ducem în şosea şi să trec cu un jeep peste ea! Şi n-o să se mai ştie nimic de ea!» Zis şi făcut! Mi-au luat papucii din picioare, mi-au luat geanta, mi-au luat tot. Ei, de-acum, am zis: „Doamne, numai Tu eşti şansa mea, numai Tu eşti!» Şi am început cu: „Miluieşte-mă, Dumnezeule!» „Doamne, auzi rugăciunea mea!» - toate rugăciunile pe care le ştiam eu, şi cu „Doamne, Iisuse Hristoase, să nu mă laşi. Doamne! Să nu mor pentru oamenii ăştia! Pentru Tine să mor! Dacă merită copiii ăştia ai mei şi sunt vrednică să le fiu mamă, şi dacă merit să fiu nevastă la omul acesta al meu, să mă aduci la dânşii! Să mă aduci întreagă la dânşii! Dacă nu, pentru Tine să mor, Doamne, Iisuse Hristoase!» Ei, vine grecul să mă scoată pe mine în stradă şi să treacă cu jeepul peste mine. Zice: „Eu mă urc în jeep şi voi, din spate" - mă duceau ca pe Domnul Iisus, bătută, chinuită, bătută cu bocancii de armată în cap.

Şi vine grecul, capul lor, care a vrut să mă omoare şi zice: „Trecem cu jeepul peste dânsa!" Mă duc toţi, legată; au început să mă lege cu bandă la picioare, la mâini, bandă la gură; aşa cum eram, cu blugii ăia şi cu o bluză mai largă la gât. Ei, când mi-au dat părul în faţă, să mă lege la gură, mi-au dat nişte pastile şi nişte prafuri dulci. Cred că erau şi droguri în acelea, cine ştie? Cineva nevăzut îmi tot spunea să le scuip, să le scuip, auzeam în capul meu: „Aruncă-le jos!» Le scuipam în bluza aceea largă a mea şi ei nu vedeau nimica. Şi mi-au dat nişte pastile mari de cianură, nişte pastile mari pe care le punem în apă şi sfârâie, ard. Ei, şi saliva sfârâia. Aceeaşi voce îmi spunea: „Scuipă-le! Scuipă-le!» Ei, cine-mi spunea mie: „Scuipă-le!»? A cui putere era aceea? Şi, la urmă, când să-mi lege banda aceea la gură, Cineva îmi pune o mână caldă aici, şi mi-a cuprins şi nasul şi gura, şi a trecut banda peste mâna aceea. Dacă nu era mâna aceea să-mi ţină gura mai liberă, nu puteam respira, muream!

Ei, când ţipam eu, răsunau munţii aceia. De unde aveam eu puterea aceea să strig: „Doamne, nu mă lăsa, Doamne, nu mă lăsa!» - de se fereau şi ei, şi nu ştiau cum să mă apuce? Dar au continuat. Mă băteau, mă băteau cu bocancii, curgea sânge peste tot, pe urechi, pe gură...

În stradă, când să treacă peste mine, vine o maşină dintr-o parte. Asta s-a întâmplat de trei ori la rând. Apoi m-au dus pe un drum de ţară, pe munte.

Pe drumul ăla, atâta m-au lovit şi m-au trântit jos, cu picioarele, îmi dădeau în cap, mă loveau, mă loveau... De la un timp, de la loviturile alea, de cât mă buşeau ei cu picioarele, cu bocancii ăia de armată, aparu un înveliş de protecţie ca un cazan în jurul capului meu - un cazan, pur şi simplu, un cazan!

Îl simţeam. Şi când ei loveau cu picioarele, băteau în cazanul ăla. Şi cred că simţeau şi ei asta. Ziceau: „Băi, asta are sfânt! Are sfânt, nu vrea să moară!» Mă înjurau, mă înjurau în toate felurile, mă făceau în toate felurile.

Au văzut că nu reuşesc să mă omoare aşa. Zice: „Măi, scoatem pistolul şi o terminăm!» Scoate pistolul, trage cu pistolul. Avea patru gloanţe - că le-am simţit cum le-a respins, cum au ricoşat gloanţele din cazanul ăla. De trei ori a tras, apoi şi a patra oară şi zice: „Nu mai avem gloanţe!» Şi zice: „Băi, asta are şapte vieţi, e ca mâţa! Ca nu ştiu ce!» îmi spuneau tot felul de vorbe, de înjurături. îmi spuneau, şi eu ziceam: „Doamne, să nu mă laşi! Doamne, Iisuse Hristoase, să nu mă laşi! Dacă mor, pentru Tine, Doamne, să mor!».

La un moment dat apăru Maica Domnului cu un baston de foc. A făcut o lumină de au căzut toţi jos de la lumina aceea. De mânuţă cu Domnul Iisus Hristos, micuţ, îmbrăcat în alb.

Am simţit pe faţă mâna caldă a Maicii Domnului, care mă ţinea şi la gură. La un moment dat, ei au zis: „Măi, mai încercăm ultima şansă. Dacă nu ne iese nici de data asta... O aruncăm!» - că era şi o prăpastie acolo. Ei, şi au început iar să mă lovească. Eu, protecţia la cap, tot o aveam. Mă loveau degeaba.

La un moment dat, din loviturile acelea, două porţi mari, metalice, aşa, se deschid, şi iese un cal alb, nechezând, şi cu un militar deasupra, pe calul ăla. Şi tot aşa, cu un baston de foc, i-a pus pe toţi jos, cu foc, şi a trecut Sfântul Gheorghe cu calul acela peste dânşii. Au început a ţipa, a urla, şi au zis: „Nu putem s-o omorâm" şi m-au aruncat în prăpastie.

Nu-mi dădeam seama ce se întâmplă cu mine - urc sau cobor... Am zis: „Doamne, unde mă urc? În cer? Sau cobor?» Am ajuns ca o pană jos, era apă, stânci foarte mari. Am ajuns în apă cu mâinile legate la spate. în momentul acela am putut să-mi dezleg banda aceea de la mâini, să-mi fac cruce şi să-I mulţumesc lui Dumnezeu.

N-am păţit nimic la cap. Am zis: „Doamne, ajută-mă să-mi amintesc ceva acum!» Că acolo unde am căzut erau stânci, era apă peste tot. Dacă aş fi căzut puţin mai încolo, mă înecam, mă lua apa.

Voiam să dorm, era zăpadă, am îngheţat, mâinile mele erau degerate, picioarele erau îngheţate. Tălpile mele erau umflate cât o palmă, înghetate... Cum era zăpadă pe munţi, a scăzut temperatura corpului. Eram îngheţată, hainele erau ude, erau sticlă pe mine! Şi voiam să mă culc un pic, voiam să adorm, după o săptămână de chin, bătută, schingiuită, nemâncată, fără apă! Cu hrană cerească am trăit în zilele acelea!

Şi, când mă culcam jos să adorm un pic, cineva ţipa la mine să nu dorm, că mor! Să nu dorm, că mor! Şi toată noaptea am mers, am mers prin munţi.

Ce gândeam eu atunci, că nu mai aveai timp de alte gânduri, decât de Hristos şi de Maica Domnului şi altceva, nimic. Lupii au venit până lângă mine; şacalii ăia care sunt pe munţi... A fost puterea lui Dumnezeu că nu m-au atins. Când am ajuns sus, mă aştepta un grup de câini, vreo 13-14, care puteau să mă mănânce, dar au început să-mi lingă picioarele... În drum era un grup de vaci. Le-am făcut cruce şi am muls puţin lapte. Sus, dau peste ciobani.

Când a venit poliţia şi a văzut ce picioare aveam, umflate şi cu spini într-însele... Când m-au dus la spital, nu mai ştiau doctorii şi cu asistentele cum să-mi scoată spinii ăia din picioare.

Am stat o lună de zile în spital, dar mi-am pierdut vederea, mi-am pierdut auzul. Mă durea tare în vârful capului.

Am mers 1a medic şi medicul a spus că o să-mi pierd auzul şi la urechea cealaltă. Mi-am pierdut auzul şi vederea.

Zăream foarte puţin şi copiii îmi citeau o carte despre Sfântul Nectarie şi eu plângeam... Şi am zis: „Dacă îmi este de folos, să ajung şi eu la tine, Sfinte Nectarie!» Şi aşa am ajuns în Eghina, la Sfântul Nectarie, şi m-am rugat lui din toate puterile. M-am dus acolo, la mormântul lui, şi mi s-au lipit mâinile de marmură. Trăgea lumea de mâinile mele, dar nu se dezlipeau. Simţeam că sfântul vrea ceva de la mine şi nu ştiam cum să interpretez asta, cum să procedez.

Da, simţeam aici ceva foarte... Ei, şi s-a lipit urechea, cum stăteam în genunchi lângă mormântul sfântului, acolo, mi s-a lipit capul de mormântul lui. În momentul respectiv, nu mai puteam să mai port capul nici într-o parte, nici în alta, şi Sfântul Nectarie a început să tragă ceva din cap de la mine. Trăgea, tăia! Forfecuţă, pensă, auzeam în cap la mine. Pensă, cum opera. Sfântul a operat în cap la mine. Operaţie fără bani. Sfântul a lucrat fără bani. După aceea, am simţit o căldură, o energie puternică la ochi, după aceea la urechi, a terminat operaţia - nu ştiu, poate am stat o fracţiune de secundă acolo.

M-am ridicat, plângeam, plângeam de mulţumire, că am ajuns la sfânt, acolo. Că atât am trăit eu şi mi-am dorit atât de mult, încât simţeam că am ajuns în cer, pentru că ajunsesem în Eghina. Ei, şi după aia am simţit o mângâiere şi a început să dea drumul la auz. Simţeam ceva, simţeam că e mai bine! Apoi am mers şi m-am spovedit.

După ce am simţit că m-a operat Sfântul Nectarie, am mers atunci la părintele Panaghiotis, bătrânul, că sfântul mi-a dat de înţeles să merg să mă spovedesc. Aşa am simţit eu acolo. Am mers şi m-am mărturisit la bătrânul Panaghiotis de la Eghina. Şi mi-a spus: „Ştiţi cât vă iubeşte sfântul pe voi, românii?». Am zis că ştiu, ştiu că mă iubeşte, că mari minuni a făcut cu mine...

toaca.md

Vremea se încălzeşte treptat de vineri VEZI PROGNOZA PE TREI ZILE

Masa de aer care ajunge deasupra teritoriului ţării este mai caldă. Până sâmbătă aerul rece este înlocuit de unul ceva mai cald, venit dinspre Atlantic. Însă de duminică începe un nou proces de răcire rapidă.

Masa de aer care ajunge deasupra teritoriului ţării este mai caldă. Până sâmbătă aerul rece este înlocuit de unul ceva mai cald, venit dinspre Atlantic. Însă de duminică începe un nou proces de răcire rapidă.

În ciuda atmosferei de iarnă care încă se simte în toată ţara, vineri începe o uşoară încălzire a vremii.Meteorologii anunţă temperaturi maxime cuprinse între minus 1 şi 8 grade. Cerul va fi variabil, dar în prima parte a zilei norii zăbovesc în vestul ţării, unde izolat mai ninge slab. Vântul însă nu va trece de moderat.

În Bucureşti după o noapte rece, cu cer mai mult noros şi fulguieli trecătoare, ziua aduce o uşoară încălzire a vremii. Cerul va fi variabil, iar vântul, slab până la moderat. La amiază soarele dezmorţeşte termometrele şi mercurul urcă la 5, poate chiar 6 grade.Presiunea atmosferică scade uşor de la 769 mm coloană de mercur, valoare deja mai mare decât cea normală, 760mm coloană de mercur.

Vremea se încălzeşte şi pe malul estic al Prutului. Dimineaţa este încă rece, dar amiaza vine cu valori apropiate de normal: sunt 2 grade la Chişinău şi chiar 4 la Cahul. Soarele se arată destul de generos aproape toată ziua, amintind de primăvară.

Vremea se va încălzi uşor şi la munte. Vineri va fi o zi placută, dar în Carpaţii Occidentali în primele ore ale zilei norii mai lasă izolat ninsori slabe. În cursul nopţii, pe văi şi în depresiuni va fi ceaţă asociată cu chiciură şi posibil şi cu fulguială.

Sâmbătă continuă să se încălzească uşor în majoritatea zonelor ţării, dar ziua începe cu ceaţă în zonele joase. Spre seară cerul se înnorează treptat în regiunile nord-vestice, iar în nordul Carpaţilor Orientali este posibil să ningă slab.Temperaturile maxime, pozitive în toată ţara, vor fi cuprinse între 5 şi 9 grade. Nu sunt excluse nici valori de 10 grade în sud-est, dar în zonele cu ceaţă persistentă temperaturile sunt încă modeste: 2 grade la Craiova, Slatina, 3 în Bacău.

În Capitală e puţină ceaţă dimineaţa, dar răsare soarele şi la amiază se fac 7 grade.*

Duminică norii şi precipitaţiile cuprind aproape toată ţara. Puţin soare se aşteaptă în Oltenia, în vestul Munteniei şi în nord-vestul ţării, regiuni în care precipitaţiile vor fi mai restrânse. În sud, pe lângă ninsori, norii vin şi cu lapoviţe şi ploi. Vântul va sufla moderat, dar va avea intensificări temporare în toate regiunile, mai ales în zona montană înaltă. Temperatura aerului, în scădere uşoară faţă de sâmbătă, va avea maxime cuprinse între 1, 2 grade în Moldova de nord şi centrală şi în depresiuni şi 8, 9 grade în nordul Olteniei şi al Munteniei.

În Capitală, duminică, norii aduc precipitaţii mixte, dar meteorologii promit şi puţin soare. La amiază aşteptăm 7 grade.

realitatea

Cele mai zgârcite vedete din România VEZI FOTO

Dan Negru, Ştefan Bănică Jr, Andreea Marin, George Copos sau Monica Tatoiu sunt exemple de oameni înstăriţi care nu-şi risipesc averea, ci o administrează cu mare chibzuinţă.



Ştefan Bănică a încheiat anul 2009 cu un plus de 500.000 de euro în cont. Chiar dacă nu a dus niciodată lipsa banilor, un gest de acum doi ani nu a fost trecut cu vederea de paparazzi care l-au surprins la o florărie unde în loc să plătească i-a dat vânzătoarei o poză cu autograf, potrivit  eva.ro.

Nici partenera sa, Andreea Marin Bănică nu e departe. "Zâna" a fost surprinsă în timp ce stătea la un stop şi un cerşetor i-a dat târcoale, dar nici nu l-a băgat în seamă.


Nu e o noutate că Dan Negru nu e mână largă. Dan Negru nu a făcut excepţe nici la botezul fiicei lui, Dara Ioana. Pentru a reduce drastic costurile impuse de un astfel de eveniment, Dan Negru a ales ca botezul să-l facă la resturantul său din Timişoara. 



Zgârcenia omului de afaceri George Copos este de notorietate. Memorabilă a fost situaţia în care a vrut să-i convingă pe angajaţii săi de la Ana Imep Piteşti, aflaţi în grevă, că nu are resurse financiare să le mărească salariile, Copos le-a spus că nici el nu a avut bani să-şi cumpere un costum de doi ani de zile. "Nici eu nu am bani. Nu mi-am mai cumpărat de doi ani un costum".

Monica Tatoiu nu cheltuie prea mult nici când e vorba de propria persoană. "Trei sferturi dintre genţile mele sunt 'fake-uri'. De ce să dau o grămadă de bani pe o geantă? Dau câteva sute de lei, oricum, foarte puţini vor observa diferenţa. Second-hand-ul este tot un fel de vintage. Vintage-ul a fost inventat de anglo-saxoni, de oamenii care au respect pentru bani", mai spune ea.


Surprinzător sau nu, Roxana Ionescu urăşte cumpărăturile şi preferă să poarte hainele pe care i le cumpără soţul său. "În ciuda faptului că am câteva lucruri drăguţe, sunt destul de zgârcită cu mine, iar lucrurile drăguţe despre care vorbeam sunt în mare parte cumpărate de soţul meu. La shopping merg doar când am nevoie de un anumit produs. Nu ştiu care este cel mai scump obiect vestimentar din garderobă. Poate pantofii", a spus vedeta.
realitatea