Cea mai estica dintre cele trei peninsule care alcatuiesc provincia Chalcidica, peninsula athonita se intinde pe aproximativ saizeci de kilometri spre sud si vest in Marea Egee. Pamantul are forma unui acoperis in doua pante, care cresc in inaltime pe masura ce calatorim de la nord spre sud. La nord aceste pante sunt blande si se inalta numai la cateva zeci de metri deasupra marii, insa cresc si se extind progresiv spre sud pana cand creasta atinge inaltimea de aproape o mie de metri chiar inainte de a culmina brusc in piscul de marmura (de doua mii de metri), de la care isi trage numele intreaga peninsula.
Pe varful Muntelui Athos, la o altitudine de 2033 m, se afla capela cu hramul Schimbarea la Fata. Locasul a fost construit in timpul Patriarhului Ecumenic Ioachim al III-lea, in 1894, fiind sfintita in august 1895.
Traseul dus-intors pe varful Muntelui Athos dureaza aproximativ 8 ore, plecand de la Schitul Sfanta Ana. Vegetatia imbraca cu un covor gros pamantul, compozitia ei variind pe masura ce ne inaltam de la nivelul marii: mediteraneana la poale, ea devine alpina spre varf. Sicomori si lauri de-a lungul paraielor, terase cu maslini si livezi pe pantele inferioare, paduri de stejari mici incepand de la cinci sute de metri, de pini la peste sapte sute de metri si, in cele din urma, trei sute si ceva de metri de piatra alba pana in varful acoperit de zapada mai mult de jumatate din an.
De la chiriaconul Schitului Sfanta Ana, dureaza o ora si un sfert pana se ajunge la intersectia de unde se urmeza drumul catre culme. Dupa o ora si jumatate urmand drumul marcat prin padurea de stejar si pin se ajunge la capela Panaghia aflata la 1500 m altitudine.
Aici exista un spatiu amenjat unde se poate face focul si se pot aseza sacii de dormit. Se merge apoi pe culme, in zig-zag, catre creasta vizibila, care atinge altitudinea de 1900 m. Va mai trece inca o ora pana se ajunge la capela Schimbarea la Fata.
In zilele senine (destul de rare chiar si vara) panorama se intinde de la Muntele Olimp in vest, pana spre Anatolia in est. De asemenea, este vizibila din acest loc intreaga peninsula, iesind in evidenta drumurile numeroase si urmele incendiului din 1989.
In fiecare an, in ajunul Schimbarii la Fata, monahi de la mai multe manastiri athonite insotiti de pelerini, urca muntele pentru a savarsi aici peste noapte slujba de priveghere. Aduc cu ei unelte si materiale pentru a repara capela, pe care o pot gasi uneori grav avariata din cauza vantului puternic si furtunilor. Acestia petrec apoi intreaga noapte in interiorul capelei, in rugaciune.
Chiar daca traseul catre varf este marcat, monahii nu recomanda pelerinilor care doresc sa ajunga la aceasta capela sa mearga neinsotiti si fara binecuvantare.
prieteniisfmunteathos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu