România nu va fi afectată de radiaţiile din Japonia

Probabilitatea ca România să fie afectată de emisiile radioactive din aceste zile de la Centrala Fukushima este zero. Anunţul a fost făcut de Societatea Română de Radioprotecţie. Se face greşit o comparaţie cu accidentul de la Cernobâl, acel eveniment nuclear fiind cu totul diferit.

Societatea Română de Radioprotecţie a anunţat că posibilitatea ca România să fie afectată de emisiile radioactive din Japonia este zero datorită distanţei mari, de peste 9.000 km şi a dezintegrării produşilor periculoşi de fisiune.

Ce s-a întâmplat sâmbătă diferă total de evenimentul din aprilie 1986 de la Cernobâl, ca tip, mărime, mod şi condiţii de producere. Societatea Română de Radioprotecţie a mai amintit faptul că nivelul de contaminare radioactivă a aerului, apei, solului şi vegetaţiei este monitorizat permanent de Ministerul Mediului şi Ministerul Sănătăţii, pentru a se semnala rapid apariţia oricărui nor radioactiv asupra ţării noastre si a avertiza la timp populaţia.

realitatea

Haos în Japonia: Un nou seism şi o nouă explozie la centrala nucleară de la Fukushima

Centrala nucleară de la Fukushima a devenit o bombă cu ceas. În această dimineaţă, o nouă explozie s-a produs, de data aceasta la reactorul 3. Potrivit unei televiziuni locale, 11 oameni au fost răniţi. Explozia s-a produs la scurt timp după un nou cutremur de 6,2 pe Richter. Şi la reactorul 2 sunt probleme. Sistemul de răcire s-a oprit şi nivelul apei este în scădere la reactorul 2 al centralei nucleare.

Explozia la reactorul 3 al centralei de la Fukushima s-a produs la ora locală 11.01. Autorităţile susţin că miezul reactorului nu s-a topit. Este a doua explozie la centrala de la Fukushima, după cea de sâmbătă. Nivelul de radiaţii dn jurul reactorului 3 a crescut uşor.

Explozia de sâmbătă s-a produs la reactorul nr.1 al uzinei. Este vorba despre o explozie de hidrogen, care intervine ca urmare a vaporilor acumulaţi în procesul de răcire a reactorului. Explozia a dărâmat un zid al incintei unde se află reactorul.

Autorităţile au cerut rezidenţilor pe o rază de 20 de kilometri să rămână la adăpost, în locuinţe.

Totuşi, ipoteza unor emanaţii radioactive este considerată puţin probabilă, iar autorităţile continuă să încerce să răcească în continuare reactorul cu ajutorul apei de mare.

După cutremurul de vineri, care a avut magnitudinea 9, sistemul de răcire al reactoarelor uzinei nucleare a fost afectat, existând pericolul unei topiri a miezului reactorului.

Circa 2000 de cadavre au fost găsite luni pe două plaje din prefectura Miyagi, una din cele mai afectate de seismul şi tsunamiul care au devastat vineri nord-estul Japoniei. Sumbra descoperire va spori semnificativ bilanţul deceselor, stabilit deocamdată de poliţie la 1597 morţi şi 1481 de dispăruţi.

realitatea

Care sunt ţările în care specialiştii aşteaptă cutremure majore

Două cutremure maj0re au avut loc de la începutul anului. După Noua-Zeelandă, Japonia a fsot l0vită de cel mai puternic seism din istoria sa modernă. Deşi nu se poate spune cu exactitate când va avea loc un cutremur, specialiştii au în viz0r mai multe zone din lume, unde riscul este crescut.

Seismologii japonezi au ridicat nivelul cutremurului produs în Japonia de la 8,9 la 9 grade. Ţara a fost putewrnic afectată, însă, raportat la amploarea evenimentului, pagubele au fost relatiuv mici. Japonia  este cunoscută ca o ţară cu un risc seismic ridicat. Experienţa în cutremure a făcut ca japonezii să investească foarte mult în infrastructuri seismo-rezistente. Cu toate acestea, la Kobe au murit în 1995 6.400 de persoane. La Kanto au fost peste 100.000 de victime în 1923.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât densitatea demografică a oraşelor japoneze este enormă, iar poziţionarea arhipelagului îl face foarte vulnerabil în caz de tsunami. Numărul victimelor ultimului cutremur ar putea ajunge la 10.000. Unul dintre riscurile majore pe care le înfruntă Japonia în cazul mişcărilor seismice provine de la energia nucleară pe care o produce.  În 2007 s-a produs o importantă scurgere la centrala nucleară de la Kashiwazaki după un seism. La Fukushima, la 250 de kilometri de Tokio, un alt reactor al centralei nucleare nu poate fi răcit.

Care sunt însă regiunile lumii în care speciualiştii aşteaptă cutremure majore

Statele Unite, delta inferioară a fluviului Mississippi

Ultimul cutremur mare a avut loc în această zonă în 1812. O serie de cutremure din secolul al XIX-lea şi care au lovit statele americane Illinois, Missouri, Arkansas, Kentucky, Tennessee şi Mississippi au inversat sensul debitului fluviului Mississippi.

Principalele oraşe mari care se află pe cea mai periculoasă placă americană, New Madrid, sunt Saint Louis şi Memphis . Agenţia americană a situaţiilor de urgenţă, FEMA, a lansat o averitizare în 2008: un seism puternic de-a lungul faliei New Madrid ar putea provoca "cele mai mari dezastre economice cauzate de o catastrofă naturală care ar putea lovi Statele Unite". Pericolul este foarte mare pentru că în această zonă nu au fost luate măsuri de protecţie împotriva cutremurelor, aşa cum este cazul Californiei sau a nord-vestului Pacificului, zone în care se produc mai des cutremure, dar nu de foarte mare magnitudine.

Turcia, Anatolia de Nord

În cutremurul de la Izmit din 1999 au murit 18.000 de oameni. După doar trei luni, un alt cutremur face 900 de victime. În ultimii 40 de ani în Turcia s-au produs şase cutremure cu peste 1.000 de victime.

Seismologii sunt îngrijoraţi, pentru că următorul seism ar putea zgudui şi sudul Istanbulului, aglomeraţie urbană ce numără peste 12 milioane de locuitori. Sunt însă prevăzute serii de cutremure mai mici, nu unul de o magnitudine foarte mare, dar acest lucru nu este de natură să liniştească populaţia.

Australia

Australia nu se află între două plăci tectonice, dar asta nu înseamnă că motivele de îngrijorare sunt mai mici. Activitatea seismică din această ţară este rezultatul unor mişcări tectonice care au loc departe de continent, dar nicio regiune nu este în afara pericolului, iar seismele sunt foarte greu de anticipat.

Din fericre, cea mai mare parte a cutremurelor australiene, inclusiv cele cu o magnitudine de peste 4 pe scara Richter din anul 2008, s-au produs în centrul ţării, o regiune aridă, iar pagubele au fost minime. Structurile şi materialele învechite ale construcţiilor din Newcastle au făcut ca, în 1999, un cutremur de numai 5,5 pe scara Richter să aibă pagube foarte importante. Un seism la Sydney, a cărui populaţie este de 15 ori mai mare decât cea din Newcastle ar fi catastrofal.

Nepal

În sudul lanţului himalyan, la doar 240 de kilometri în sudul Everestului, capitala Nepalului, Katmandu, se situează la joncţiunea plăcilor indiană şi euroasiatică. Geologii avertizaeză că o mişcare seismică importantă ar putea lovi capitala ţării, în lipsa altor cutremure în ultimii ani. Cu cât intervalul dintre cutremure este mai mare, cu atât creşte magnitudinea unei viitoare mişcări seismice.

În Nepal este însă foarte grav, pentru că la Katmandu, tehnicile de construcţie sunt neadapatate pericolului, iar populaţia urbană creşte continuu. Ca şi în Haiti, ţara a fost zguduită de confruntări politice o perioadă lungă de timp. Din 2006, de când s-a terminat războiul civil, Nepalul nu a cunoscut stabilitatea politică sau dezvoltarea economică şi nu are un plan de acţiune în cazul unei catastrofe naturale.

realitatea

Cutremurul din Japonia a fost precedat de o uriaşă furtună solară. VEZI VIDEO

În Nord, s-au format aurore boreale care au putut fi văzute chiar şi din New York, potrivit FoxNews.

O furtună solară uriaşă a avut loc zilele trecute, particule încărcate cu magnetism fiind aşteptate să lovească Pământul chiar şi în aceste zile.

Potrivit FoxNews, aurore boreale au putut fi observate chiar şi de unele state din SUA. Furtunile magnetice cauzate de exploziile solare puternice pot afecta nu doar sateliţii plasaţi pe orbite înalte, ci şi reţelele electrice de la sol, conductele de petrol şi gaze naturale şi pot perturba serios sistemele de telecomunicaţii.

realitatea

Sanatate-9 alimente care îngreunează digestia

Te supără digestia? Ai remarcat că la unele alimente pe care le consumi, stomacul tău reacţionează urât şi-ţi dă semnale că este timpul să eviţi acele mâncăruri? Eva.ro a făcut un inventar al alimentelor cele mai neprietenoase pentru sistemul digestiv!

Disconfortul digestiv nu înseamnă boală, dar trebuie să ţii cont de faptul că se poate ajunge şi la probleme mai grave dacă nu ai grijă şi amâni un consult de specialitate, explică prof. dr. Mircea Diculescu, director al Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni din Bucureşti pentru eva.ro.

Pe lângă stresul cotidian, fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentaţia dezechilibrată este un factor important care afectează funcţionarea sistemului digestiv. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţia umană, a făcut un top al alimentelor neprietenoase cu stomacul tău şi care cauzează aceste simptome supărătoare de disconfort digestiv:

1. Produsele de patiserie cu umpluturi de carne, rulada din aluat cu umplutură de carne sunt extrem de greu de digerat şi au multe calorii;
2. Fast-food;
3. Sucurile carbogazoase;
4. Mezelurile şi conservele din comerţ din cauza aditivilor alimentari care le fac indigeste şi lipsite de valoare nutritivă;
5. Excesul de cofeină;
6. Produsele lactate, dacă ai intoleranţă la lactoză;
7. Cafea cu lapte sau ceai negru cu lapte, deoarece ambele combinaţii scad efectul stimulant al cafelei şi măresc durata de digestie;
8. Pizza din cauza combinaţiei dintre amidonul din blat cu proteinele animale (brânză, şuncă, cârnaţi etc) care o fac indigestă. Excepţie face varianta vegetariană;
9. Dulciurile din comerţ, deoarece ingredientele şi aditivii folosiţi inhibă secreţia sucului gastric, îngreunând şi digerarea altor alimente. Atenţie şi la tarte, ştrudel, produse de patiserie-cofetărie care epuizează funcţia pancreasului.


realitatea

Skylon, superavionul care a pensionat naveta Discovery FOTO

Oamenii de ştiinţă au în proiect un avion spaţial, care să îmbine transportul aerian clasic şi pe cel spaţial. Realizarea lui va dura însă cel puţin un deceniu, iar costurile sunt estimate la 10 miliarde de dolari.

Avionul se va numi Skylon şi va fi o navă nepilotată şi reutilizabilă. Inginerii britanici declară ca transportul în spaţiu va deveni mult mai facil şi mai ieftin dacă această navă va depăşi faza de proiect.

Revoluţionarul aparat de zbor, proiectat de firma britanică Reaction Engines, nu ­este prevăzut cu motoare externe convenţionale. Skylon va putea însă să zboare cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului, utilizând două motoare interne ce absorb hidrogenul şi oxigenul din atmosferă pentru a trimite, practic, aparatul de zbor la o înălţime de 29 de kilometri, pe orbita inferioară Pământului.

Noua navă ar urma să aibă un motor de rachetă alimentat cu hidrogen, dar decolarea ar urma să se facă diferit de cea a navetelor spaţiale clasice şi mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă în transportul aerian convenţional.

Skylon va avea 90 de metri lungime şi va putea transporta circa 12 tone, astfel că va putea avea la bord sateliţi, marfă şi pasageri. Cercetătorii britanici se gândesc deja să îl utilizeze pentru misiuni pe Lună şi pe Marte.

Costurile acestui proiect depăşesc 10 miliarde de dolari, dar 80% dintre acestea sunt asigurate de mediul privat.

realitatea

Biserica-Capela de pe varful Muntelui Athos

Cea mai estica dintre cele trei peninsule care alcatuiesc provincia Chalcidica, peninsula athonita se intinde pe aproximativ saizeci de kilometri spre sud si vest in Marea Egee. Pamantul are forma unui acoperis in doua pante, care cresc in inaltime pe masura ce calatorim de la nord spre sud. La nord aceste pante sunt blande si se inalta numai la cateva zeci de metri deasupra marii, insa cresc si se extind progresiv spre sud pana cand creasta atinge inaltimea de aproape o mie de metri chiar inainte de a culmina brusc in piscul de marmura (de doua mii de metri), de la care isi trage numele intreaga peninsula.

Pe varful Muntelui Athos, la o altitudine de 2033 m, se afla capela cu hramul Schimbarea la Fata. Locasul a fost construit in timpul Patriarhului Ecumenic Ioachim al III-lea, in 1894, fiind sfintita in august 1895.

Traseul dus-intors pe varful Muntelui Athos dureaza aproximativ 8 ore, plecand de la Schitul Sfanta Ana. Vegetatia imbraca cu un covor gros pamantul, compozitia ei variind pe masura ce ne inaltam de la nivelul marii: mediteraneana la poale, ea devine alpina spre varf. Sicomori si lauri de-a lungul paraielor, terase cu maslini si livezi pe pantele inferioare, paduri de stejari mici incepand de la cinci sute de metri, de pini la peste sapte sute de metri si, in cele din urma, trei sute si ceva de metri de piatra alba pana in varful acoperit de zapada mai mult de jumatate din an.

De la chiriaconul Schitului Sfanta Ana, dureaza o ora si un sfert pana se ajunge la intersectia de unde se urmeza drumul catre culme. Dupa o ora si jumatate urmand drumul marcat prin padurea de stejar si pin se ajunge la capela Panaghia aflata la 1500 m altitudine.

Aici exista un spatiu amenjat unde se poate face focul si se pot aseza sacii de dormit. Se merge apoi pe culme, in zig-zag, catre creasta vizibila, care atinge altitudinea de 1900 m. Va mai trece inca o ora pana se ajunge la capela Schimbarea la Fata.

In zilele senine (destul de rare chiar si vara) panorama se intinde de la Muntele Olimp in vest, pana spre Anatolia in est. De asemenea, este vizibila din acest loc intreaga peninsula, iesind in evidenta drumurile numeroase si urmele incendiului din 1989.

In fiecare an, in ajunul Schimbarii la Fata, monahi de la mai multe manastiri athonite insotiti de pelerini, urca muntele pentru a savarsi aici peste noapte slujba de priveghere. Aduc cu ei unelte si materiale pentru a repara capela, pe care o pot gasi uneori grav avariata din cauza vantului puternic si furtunilor. Acestia petrec apoi intreaga noapte in interiorul capelei, in rugaciune.

Chiar daca traseul catre varf este marcat, monahii nu recomanda pelerinilor care doresc sa ajunga la aceasta capela sa mearga neinsotiti si fara binecuvantare.

prieteniisfmunteathos